Capitolul IV

ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII

 

    Articolul 23. Condiţiile generale de constituire

    1. Întreprinderea poate fi constituită:

    de către titularul (titularii) patrimoniului, din proprie iniţiativă ori de către persoanele juridice sau persoanele fizice împuternicite de acesta (aceştia);

    în urma divizării forţate a întreprinderii în  funcţiune, în conformitate cu legislaţia antimonopol.
 

    2. Modul de constituire a întreprinderii se stabileşte:

    pentru întreprinderile individuale - prin prezenta Lege;

    pentru întreprinderile cu o altă formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat - prin prezenta Lege şi prin alte acte legislative.

    3. Documentele de constituire a întreprinderii sînt:

    decizia privind  înfiinţarea întreprinderii - pentru întreprinderile individuale;

    contractul de constituire (de societate) - pentru societăţile  în nume colectiv şi societăţile în comandită;

    contractul de constituire (de societate) şi statutul - pentru societăţile pe acţiuni, societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de întreprinzător. În cazul înfiinţării unei societăţi pe acţiuni sau unei societăţi cu răspundere limitată de către o singură persoană,  în loc de contract de constituire (de societate) fondatorul întocmeşte declaraţie de constituire a societăţii. Declaraţia trebuie să cuprindă aceleaşi date ca şi contractul şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele înaintate faţă de perfectarea contractului de constituire (de societate);

    statutul - pentru cooperativele de producţie;

    contractul de arendare a bunurilor statului (municipiului) şi statului - pentru întreprinderile de arendă.

    statutul şi decizia fondatorului - pentru întreprinderile de stat;

    statutul şi decizia autorităţilor administraţiei publice locale - pentru întreprinderile municipale.

 Documentele de constituire trebuie să conţină următoarele informaţii: firma, sediul, data constituirii, genurile de activitate, răspunderea antreprenorului pentru obligaţiile întreprinderii, condiţiile de reorganizare şi lichidare a întreprinderii, firmele (numele de familie) şi sediul (domiciliul) fondatorilor, iar în cazurile prevăzute de legislaţie, şi ale asociaţilor, precum şi alte condiţii de fondare şi activitate a întreprinderii prevăzute de legislaţia  în vigoare.

    În documentele de constituire pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei.

    Documentele de constituire a întreprinderii se aprobă de către fondatorul (fondatorii) acesteia.

 

    Articolul 24. Firma şi utilizarea ei

    1. Antreprenorul şi întreprinderea constituită de acesta îşi desfăşoară activitatea sub o anumită firmă (denumire).

    Filialele şi reprezentanţele întreprinderii îşi desfăşoară activitatea sub firma întreprinderii.

    2. Firma trebuie să conţină:

    a) denumirea concretă a întreprinderii sau alte date care permit deosebirea acesteia de alte întreprinderi, iar pentru întreprinderea individuală, societatea în nume colectiv şi societatea în comandită, numele de familie (firma) a cel puţin unui posesor al întreprinderii individuale sau al comanditului;

    b) indicarea completă sau prescurtată (abreviată) a formei organizatorico-juridice a întreprinderii;

    c) indicarea genului principal de activitate pentru întreprinderea-persoană juridică.

    În firma întreprinderii pot fi incluse şi alte date care nu contravin legislaţiei în vigoare.

    3. Întreprinderea poate să  utilizeze şi o firmă prescurtată (abreviată) care trebuie să conţină informaţii prevăzute la literele "a" şi "b" din punctul 2 al prezentului articol.

    4. Întreprinderea are obligaţia să utilizeze firma, inclusiv cea prescurtată (abreviată), numai în acea formulă în care a fost înmatriculată în Registrul de stat al întreprinderilor.

    De la data publicării în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" a anunţului  privind lichidarea  întreprinderii, firma acesteia se va utiliza cu cuvintele "în proces de lichidare".

    5. Firma poate fi utilizată şi în calitate de emblemă comercială, cu condiţia înregistrării acesteia conform Legii privind mărcile şi denumirile de origine a produselor.

    6. Firma completă trebuie să  figureze pe toate clădirile administrative ale întreprinderilor cu personalitate juridică.

 

    Articolul 25. Restricţiile privind folosirea unor firme

    1. Întreprinderea nu poate să folosească firma care:

    a) coincide sau, după cum constată organul înregistrării de stat, se aseamănă cu firma altei întreprinderi, care este deja înregistrată;

    b) conţine denumirea oficială a statului, a organelor sale, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a organizaţiilor obşteşti ori indică, direct sau indirect, că întreprinderea aparţine acestor organe şi organizaţii.

    Aceste restricţii  nu se extind asupra întreprinderilor al căror gen principal de activitate este difuzarea informaţiei de masă, dacă fondatorii acestora sînt organele şi organizaţiile arătate la  această literă;

    c) nu include toate datele arătate în articolul 24 din prezenta Lege;

    d) conţine date, inclusiv semne grafice, a căror utilizare este interzisă de legislaţia în vigoare.

    2. Dacă mai multe persoane au prezentat pentru înregistrarea de stat firme ce coincid sau se aseamănă, dreptul de înregistrare sub această firmă îl are persoana care a depus prima cerere de  înmatriculare a firmei respective în organul înregistrării de stat.

    3. Pentru folosirea în denumirea firmei a numelui unei personalităţi istorice sau al altei personalităţi cunoscute este necesară autorizaţia Guvernului sau acordul rudelor personalităţii în cauză.

    La cererea persoanelor arătate în alineatul întîi al acestui punct, organul  înregistrării de stat este obligat să decidă scoaterea din denumirea firmei a numelui personalităţii respective.

    4. Întreprinderea este obligată să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz privind modificarea denumirii sub sancţiunea plăţii de daune-interese.

    Articolul 26. Dreptul la firmă

    1. Întreprinderea a cărei firmă a fost înregistrată în modul stabilit de prezenta Lege are dreptul de a o utiliza  în conformitate cu legislaţia.

    2. Persoana care utilizează o firmă străină înregistrată deja este datoare, la cererea posesorului de drept asupra firmei, să  înceteze folosirea ei şi să recupereze acestuia daunele cauzate.

    3. Întreprinderea care utilizează în activitatea sa o firmă ce nu corespunde celei înmatriculate în Registrul de stat al întreprinderilor este sancţionată, conform hotărîrii instanţei judecătoreşti competente, cu o amendă de la 10 la 100 unităţi convenţionale, care se varsă la bugetul de stat. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 20 de lei.  

 

 

    Articolul 27. Principiile înregistrării

    1. Întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele şi reprezentanţele (denumite în continuare întreprinderi), înfiinţate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pînă la începerea activităţii lor economice, în conformitate cu Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor.

    Venitul provenit din activitatea întreprinderii neînregistrate se percepe prin hotărîre judecătorească şi se varsă la bugetul de stat.

    2. Întreprinderea se înregistrează de Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale la locul unde se află sediul întreprinderii.

    Sediul întreprinderii se consideră locul unde se află organele ei de conducere.

    3. Întreprinderea se înregistrează, în mod obligatoriu, la organul fiscal pentru a i se atribui codul fiscal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

    Articolul 28. Procedura înregistrării

    1. Pentru înregistrare, întreprinderea prezintă actele specificate la articolul 11 din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor.

   2. Pentru înregistrare, întreprinderile înfiinţate în urma reorganizării întreprinderilor de stat şi întreprinderile în al căror capital social statul deţine o cotă-parte prezintă autorizaţia organului central de specialitate respectiv.

    La reînregistrarea întreprinderii în legătură cu reorganizarea ei, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, taxa de timbru stabilită se încasează numai din diferenţa dintre cuantumul capitalului social al întreprinderii (întreprinderilor) nou-înfiinţate şi cuantumul capitalului social al întreprinderii (întreprinderilor) reorganizate. La majorarea capitalului social în urma reevaluării bunurilor întreprinderii în temeiul deciziei Guvernului, taxa de timbru nu se achită.

    3. Camera Înregistrării de Stat, în termen de 15 zile de la data înregistrării întreprinderii, va expedia autorităţii administraţiei publice locale respective, organului fiscal, organului de statistică, Serviciului de Stat de Arhivă şi organului de asigurare socială cîte o copie de pe hotărîrea de înregistrare a întreprinderii, iar în cazul înregistrării întreprinderii în al cărei capital social statul deţine o cotă-parte - şi organului central de specialitate respectiv.

 

    Articolul 29. Înregistrarea modificărilor operate în documentele de constituire

    Înregistrarea modificărilor operate în documentele de constituire se efectuează în conformitate cu articolul 18 din Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor-

 

    Articolul 30. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii

    1. Întreprinderea, la decizia fondatorului/adunării generale, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o perioadă care să nu depăşească 3 ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţă de alţi creditori. Pentru confirmarea lipsei restanţei faţă de bugetul public naţional, întreprinderea va prezenta un certificat care se eliberează după efectuarea controlului fiscal de către organele abilitate cu administrare fiscală, enumerate la art.131 din titlul V al Codului fiscal.

    2. Decizia fondatorului/adunării generale privind suspendarea activităţii întreprinderii, cu indicarea termenului suspendării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Persoanele responsabile de suspendarea activităţii întreprinderii sînt obligate, cu o lună înainte de publicarea avizului, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii. În termen de o lună de la data publicării avizului de suspendare a activităţii, creditorii vor înainta întreprinderii şi oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat creanţele lor.

    3. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunării generale, la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a inspectoratului fiscal de stat teritorial de către oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat.

    Înregistrarea suspendării activităţii se va efectua cu condiţia:

    1) prezentării de către fondator/adunarea generală a certificatelor de la instituţiile financiare privind închiderea convenţională a conturilor;

    2) predării ştampilelor spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat;

    3) expirării termenului de înaintare a creanţelor de către creditori.

    4. O dată cu înscrierea în Registrul de stat al întreprinderilor a menţiunii privind suspendarea/reluarea activităţii de întreprinzător, pe documentele de constituire ale întreprinderii se aplică menţiunea "Activitatea este suspendată de la_______pînă la__________"/"Activitatea este reluată de la_______ ."  

    5. Pe întreaga perioadă de suspendare a activităţii, întreprinderea este scutită de prezentarea dărilor de seamă financiare şi fiscale, precum şi de plata taxelor şi impozitelor, cu excepţia impozitului pe bunurile imobiliare (dacă există astfel de bunuri), care se achită şi pentru care se prezintă dare de seamă. În acest caz, plăţile se achită din mijloacele întreprinderii imediat după expirarea termenului de suspendare.

    6. Fondatorul/adunarea generală poate oricînd anula decizia de suspendare a activităţii, solicitînd organului înregistrării de stat să introducă în Registrul de stat al întreprinderilor menţiunea privind reluarea activităţii întreprinderii.

     7. Pe perioada suspendării activităţii întreprinderii este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi de întreprinzător.

    8. Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada de suspendare a activităţii întreprinderii, fără înregistrarea reluării acestei activităţi, atrage, potrivit legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător.

    9. În cazul în care, după declararea suspendării temporare a activităţii întreprinderii, se constată vreun creditor, Camera Înregistrării de Stat va anula suspendarea.

 

Capitolul VI

REORGANIZAREA ŞI LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII

 

    Articolul 32. Reorganizarea întreprinderii

   1 . Reorganizarea întreprinderii se efectuează prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare.

    La fuziunea întreprinderilor, toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile fiecăreia din ele trec, potrivit actului de transfer, la întreprinderea înfiinţată în urma fuziunii.

    La asocierea unei întreprinderi cu alta, la cea din urmă trec, în conformitate cu actul de transfer, toate drepturile  patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii asociate.

    La divizarea întreprinderii, la întreprinderile înfiinţate în urma divizării trec, potrivit actului (bilanţului) divizării, drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii reorganizate.

    La separarea din întreprindere a unei sau a cîtorva întreprinderi, la fiecare din acestea trec, potrivit actului (bilanţului) divizării, părţile respective din repturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii reorganizate.

    La transformarea întreprinderii  în  întreprindere cu altă  formă juridică de rganizare, la întreprinderea recent înfiinţată trec toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii transformate.

    2. Reorganizarea  întreprinderii se efectuează la decizia fondatorilor (asociaţilor) ei.

    3. În cazurile stabilite de lege, reorganizarea întreprinderii prin divizare sau separare se efectuează prin hotărîre a autorităţilor administraţiei publice autorizate sau prin hotărîre a instanţei de judecată.

    În cazurile prevăzute de lege, reorganizarea întreprinderii  prin fuziune, asociere sau transformare se efectuează numai cu  acordul autorităţilor administraţiei publice autorizate.

    4. Actul de transfer sau bilanţul divizării va cuprinde prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra tuturor obligaţiilor întreprinderii reorganizate faţă de toţi creditorii şi debitorii ei, inclusiv obligaţiile contestate de părţi.

    Actul de transfer sau bilanţul divizării se aprobă de către persoana (organul) care a luat decizia de reorganizare a întreprinderii şi se prezintă împreună cu documentele de constituire pentru înregistrarea de stat a întreprinderii recent înfiinţate sau pentru modificarea documentelor de constituire ale întreprinderii existente.

    Neprezentarea împreună cu documentele de constituire, respectiv a actului de transfer sau bilanţului divizării, precum şi lipsa în aceste documente a dispoziţiei cu privire la succesiunea de drept asupra obligaţiilor întreprinderii reorganizate atrag după  sine refuzul înregistrării de stat a întreprinderii recent înfiinţate.

    5. Întreprinderea  se consideră reorganizată, cu excepţia cazurilor de reorganizare prin asociere, din momentul înregistrării de stat a întreprinderii recent înfiinţate.

    La reorganizarea întreprinderii prin asociere la ea a altei întreprinderi, prima se consideră reorganizată din momentul înscrierii în Registrul de stat al întreprinderilor a datelor cu privire la încetarea activităţii întreprinderii asociate.

 

    Articolul 33. Garantarea drepturilor creditorilor 
                          în cazul reorganizării întreprinderii

    1. Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a întreprinderii este obligat, cu o lună înainte de reorganizare, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii.

    2. Creditorul  întreprinderii reorganizate este în drept să ceară încetarea sau executarea înainte de termen a creanţelor întreprinderii, ca debitor, şi repararea prejudiciilor.

    3. Dacă bilanţul divizării nu dă posibilitatea de a stabili succesorul de drepturi al întreprinderii reorganizate, întreprinderile recent înfiinţate răspund solidar de obligaţiile întreprinderii reorganizate în faţa creditorilor acesteia.

 

    Articolul 34. Lichidarea întreprinderii

    1. Lichidarea întreprinderii conduce la încetarea activităţii acesteia fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane.

    2. Întreprinderea se lichidează prin hotărîre a:

    a) fondatorilor (asociaţilor), în conformitate cu condiţiile prevăzute în documentele de constituire ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea  respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată;

    b) instanţei de judecată în caz de:

    1) insolvabilitate a întreprinderii, declarată în conformitate cu legislaţia;

    2) declarare a documentelor de constituire ale întreprinderii ca fiind nule;

    3) încălcare a cerinţelor, stabilite de legislaţie, privind desfăşurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explică lichidarea întreprinderii;

    4) expirare a termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată (la cererea procurorului sau a Camerii Înregistrării de Stat aMinisterului Dezvoltării Informaţionale), dacă  fondatorii (asociaţii) întreprinderii nu au luat hotărîrea de lichidare a întreprinderii;

   5) neprezentare conform informaţiei Inspectoratului Fiscal de Stat, a dărilor de seamă contabile, fiscale şi statistice privind activitatea întreprinderii pe o perioadă ce depăşeşte un an.

    Întreprinderea poate fi lichidată şi în alte temeiuri stabilite de lege.

    3. Întreprinderea se consideră lichidată din momentul radierii ei din Registrul de stat al întreprinderilor.

 

    Articolul 35. Procedura de lichidare a întreprinderii

    1. În hotărîrea de lichidare a întreprinderii se stabileşte procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, care trebuie să fie nu mai mic de o lună din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

    Hotărîrea de lichidare a întreprinderii în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată se ia de către fondatori (asociaţi) în modul prevăzut de prezentul articol, anunţîndu-se creditorii cu 2 luni înainte de expirarea duratei întreprinderii sau imediat după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată şi după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

    În caz de faliment, întreprinderea se lichidează prin hotărîre a instanţei de judecată în conformitate cu Legea cu privire la faliment.
    [Art.35 pct.1) modificat prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]

    2. Lichidarea întreprinderii se efectuează de comisia de lichidare sau de lichidator, desemnaţi de fondatori (asociaţi) sau, după caz, de instanţa de judecată.

    În cazul lichidării întreprinderii prin decizie a instanţei de judecată, aceasta din urmă numeşte în calitate de lichidator o persoană fizică majoră cu capacitatea deplină de exerciţiu, care are cetăţenia Republicii Moldova, domiciliază în Republica Moldova, are studii superioare şi posedă cunoştinţe şi experienţă în domeniu şi este înregistrată ca întreprinzător individual.

    3. Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţie despre lichidarea întreprinderii, procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, precum şi evaluează activele întreprinderii (bunurile şi toate obligaţiile patrimoniale faţă de întreprinderea care se lichidează), stabileşte creanţele creditorilor, comunicîndu-le acestora despre lichidarea întreprinderii, ia măsuri pentru perceperea datoriei de debitor.

    4. După expirarea termenului de înaintare a creanţelor de către creditori, comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-verbal de evaluare  a activelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luat hotărîrea de lichidare şi se aduc  la cunoştinţa fiecărui creditor.

   Dacă în procesul lichidării întreprinderii se stabileşte că datoriile acesteia depăşesc activele, din care cauză întreprinderea nu este în stare să execute creanţele creditorilor, fondatorii (asociaţii) sînt obligaţi să acţioneze în judecată cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau să-şi anuleze hotărîrea cu privire la lichidarea întreprinderii.Dacă fondatorii (asociaţii) nu se conformează prevederilor menţionate, comisia de lichidare, în temeiul deciziei sale, este în drept să înainteze în judecată o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate a întreprinderii.

    5. Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.

    6. Prin derogare de la prevederile prezentei legi, particularităţile lichidării întreprinderilor agricole care se privatizează se stabilesc de Legea restructurării  întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

 

    Articolul 36. Executarea creanţelor creditorilor faţă 
                         de întreprinderea ce se lichidează

    1. Creanţele creditorilor faţă de întreprinderea ce se lichidează se execută din contul bunurilor acestei întreprinderi în următoarea ordine:

    a) creanţele cetăţenilor faţă de care debitorul este răspunzător de prejudicierea sănătăţii  lor sau  în legătură cu moartea, pe calea capitalizării plăţilor respective pe unitate de timp;

    b) creanţele lucrătorilor din întreprinderea ce se lichidează privind  plata salariului pentru perioada de pînă la 6 luni precedente luării hotărîrii de lichidare;

    c) achitarea cu bugetul public naţional pentru perioada de pînă  la un an precedent luării hotărîrii de lichidare;
    c¹) creanţele Ministerului Finanţelor pentru împrumuturile acordate sub garanţia statului;

    d) alte creanţe ale creditorilor.

    Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) începe executarea creanţelor creditorilor din ziua aprobării Procesului-verbal de evaluare a activelor întreprinderii, listei creanţelor înaintate şi rezultatului examinării lor. Excepţie fac creanţele creditorilor indicate la litera d): executarea lor se efectuează după  expirarea unei luni din ziua aprobării documentelor enumerate.

    Executarea creanţelor creditorilor din fiecare rînd se face proporţional cu suma creanţelor fiecărui creditor din rîndul respectiv.

    Executarea creanţelor creditorilor din rîndul următor se face după executarea în întregime a creanţelor creditorilor din rîndul precedent.

    2. Creanţele creditorilor, stabilite şi înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor, se execută din contul bunurilor întreprinderii ce au rămas după executarea creanţelor stabilite şi înaintate în termenul stabilit.

    3. Creanţele creditorilor asigurate prin gaj se execută indiferent de rîndul stabilit pentru executarea creanţelor altor creditori şi de termenul de înaintare a creanţelor.

    4. Creanţele neexecutate din cauza insuficienţei de bunuri ale întreprinderii persoană juridică (cu excepţia cooperativelor de producţie) se consideră stinse. Creanţele faţă de întreprinderea persoană fizică ce se lichidează şi faţă de cooperativa de producţie se execută de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii în modul stabilit de lege.

    Se consideră stinse creanţele, nerecunoscute de comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), dacă creditorii, în termen de o lună de la data primirii înştiinţării cu privire la nerecunoaşterea în întregime sau parţială a creanţelor lor, nu acţionează în judecată cu privire la executarea acestor creanţe.

    5. Bunurile rămase după executarea creanţelor creditorilor se utilizează conform indicaţiilor proprietarului sau persoanei împuternicite de acesta.

   

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

 

    Articolul 37. Răspunderea pentru încălcarea legilor ce 
                          reglementează activitatea de antreprenoriat

    Antreprenorii şi persoanele cu funcţii de răspundere din întreprinderi, persoanele cu funcţii de răspundere din autorităţile administraţiei publice, din autorităţile administraţiei publice locale sînt sancţionate pe cale juridică pentru încălcarea prezentei Legi sau a altor legi ce reglementează antreprenorului, înfiinţarea de întreprinderi sau activitatea acestora, în modul prevăzut de prezenta Lege şi de alte acte legislative.